Galina Furdui
(Mi-e dor de-o
seară de romanțe)
E sacrificiul o constantă a istoriei, /
Doar el oferă trepte de zidire…
Galina FURDUI
Furdui, Galina (n.21.06.1946, Vărăncău,
Soroca), poetă, eseistă și traducătoare, jurnalistă la Radioul național și
lector universitar. Născută în familia Mariei Topolinschi și a lui Pantelimon
Furdui (întors din război rănit şi nu după mult timp a decedat, mama rămânând văduvă,
zice poeta), clasele primare le face în satul de baștină (1953-1960), școala
medie la Târgu Vertiujeni, raionul Fălești (1960-1965). Mezina familiei își
petrecea vacanțele la Mănăstirea Japca, alături de sora mamei sale, Agripina,
medic la mănăstire. Au urmat studiile la Facultatea de Litere a Universităţii
de Stat din Chişinău (1969). Începând cu 1968 este
redactor literar la Compania „TeleRadio Moldova”, apoi și lector la Academia de
Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Azi,
Galina Furdui bucură cititorul cu cele peste 50 de titluri de carte de poezie
și proză pentru copii și pentru adulți.
Peste ani,
Galina Furdui își amintește despre primele ei poezii în presa locală, la acel
timp fiind elevă. Apoi a avut în 1963 publicații în săptămânalul Cultura Moldovei. Debutul editorial și-l
face cu placheta de versuri Omul către om, Chișinău, 1987, cu mult
mai târziu decât colegii de generație: peste treizeci de nume noi, editați în
Colecția „Debut”. În timp ce unii se vedeau „clasici vii”, obținând cele mai importante
premii, Galina Furdui era la prima carte, la început de cale, dar cu multă
străduință își croia propria soartă, lansând noi și noi volume de poezie: Crucifix, Chișinău, 1993, Ne
caută o veste (77 de rondeluri), Chișinău, 1995, Întoarcere în Marele Volum, București, 1998; Vorbește Semnul, Chișinău, 2000, În cercuri de Apel, Chișinău, 2000; Contactul cu Lumina, Chișinău, 2001; Aud Preludiul, Timișoara, 2001; Ce
faci, Inimă, Chișinău, 2001; Monolog pentru Maica Maria, Chișinău,
2002; Spre Țărmul al șaptelea, Târgoviște,
2003, Alb zburător, Chișinău, 2004, Nihil sine Deo, Chișinău, 2005, O sută de rondeluri, Alba-Iulia, 2010, Mi-e dor de-o seară de romanțe, în două
volume, editate la Alba Iulia, 2011, apoi unite într-un volum, editate la
Chișinău, 2012, (cu străduința lui Tudor Colac), Chemați sunt toți, Iași; Raza astrei călătoare / СВЕТ ДАЛЬНЕЙ
ЗВЕЗДЫ, versuri pentru copii, ediţie bilingvă româno-rusă, ed. Iulian, 2014;
Chemați sunt toți, poezii, ed. Tipo Moldova, Iaşi, 2015; Îngăduie-mi să te
cunosc, iubire, romanţe, muzică Nicolae Gribincea, ed. Cu drag, Chişinău, 2015;
Răbdarea văzduhului/ La oatience de l'air, versuri, ediţie bilingvă
româno-franceză, ed.Labirint, Chişinău, 2015; Calea spre zidire, piese muzicale
pe versurile Galinei Furdui, ed. Pontos, Chişinău, 2015; Monolog pentru maica
Maria, Poem coral-simfonic, ed. Pontos, Chişinău, 2016; Pe cărarea inimii,
poezii, ed. Pontos, Chişinău, 2016; Candela iubirii, romanţe, ed. Pontos,
Chişinău, 2016; Pe cărarea inimii, poezii, ed. Pontos, Chișinău, 2017; Cămașa
cazuală, rondeluri, ed. Pontos, Chişinău, 2017; Inel în flăcări / Anneu en
flames, versuri în limba franceză, ed. Pontos, Chişinău, 2017; Omule, viața
ta... Cântece în stil popular, ed. Pontos, Chişinău, 2018; Şoapta vântului
albastru, cântece pentru copii şi adolescenţi, ed. Pontos, Chişinău, 2018
Grație
versului liric, Galina Furdui a sensibilizat colegi care i-au tradus poezia în
limbile franceză si rusă. Astfel, au apărut în versiunea franceză: Taina care ești / Le mister que tu es,
ediţie bilingvă româno-franceză, Bucureşti, 2014; Răbdarea văzduhului/ La ostience de l’air, Chișinău, 2015, Inel în flăcări/ Anneu en flames,
Chișinău, 2017; în limba rusă: ПОЮЩАЯ
ТЕНЬ, Ed. Молодая Гвардия, Moscova, 1991; Свеча, Chișinău, 2008; Raza
astrei călătoare / Свет дальней звезды, Chișinău, 2014
Vorbind despre rondelurile Galinei Furdui, acad. Mihai Cimpoi, la o
aniversare a poetei la Centru Eminescu, constată: „Poeta parcurge itinerarul mistic, înălţând liturgic rugăciuni şi
invocaţii – către ea însăşi, adică sinele profund, către fiul decedat, către
oameni, către Dumnezeu şi Maica Maria şi desprinde mesajele tainice
semnificative în elementele reale – în lacrimă, flori, lumină, tăcere. Poeta
este în monologuri psalmice, chemare şi îndemn, este cea care vede, ca şi
Iosif, Steaua făgăduinţei… este sentinţa prea tristă a propriului nume, este
Crucifixul din fiu, aplecat peste hău, este însuşi întruchiparea sacrei tăceri.” Altfel zic,
„Poeziile sale scrise sub formă de rondeluri se vor niște iluminări ale unor
momente de conștiință care înseamnă totodată EPIFANIE și LITANIE, adică și
revelație a unei esențe, și mărturisire sufletească”, afirmă criticul
literar.
Grație compozitorilor Gheorghe Mustea, Eugen Doga, Constantin Rusnac, Liviu Știrbu, Constantin Baranovschi sute de poezii ale Galinei Furdui au devenit romanțe, toate incluse în vol. Mi-e dor de-o seară de romanțe. „O monumentală colecție de romanțe, de care nu s-a mai făcut vreodată”... „Ceea ce apare întru totul fascinant”, apreciază acest volum compozitorul, etnomuzicologul și folcloristul Andrei Tamazlâcaru.
„Impresia de ansamblu, susține criticul literar, dr. hab. Ion Ciocanu, - e
că avem de a face cu o poetă de reale şi diverse disponibilităţi creatoare,
altfel zis – cu una în stare să trăiască şi să exprime în diferite registre,
unul mai favorabil decât altul adevăratei, autenticei, de aceea rezistentei
comunicări artistice. Galina Furdui are simţul imaginii vii, de o frumuseţe
lingvistică şi densitate ideatică remarcabilă, sugestibilă de atmosferă proprie
dezlănţuirii poeziei şi recepţionării fireşti a acesteia.”
Despre creația
Galinei Furdui au mai scris critici literari și oameni de cultură din Moldova
și România: acad. Mihai Cimpoi, Aureliu Bucuioc, Pavel Boțu, Ion Ciocanu, Tudor
Palladi, Eliza Botezatu, Gheorghe Vodă,
Tamara Cristei, Renata Verejanu, Arcadie Suceveanu, Steliana Grama, Lidia Grosu, Marcela Mardare, Savatie
Baştovoi, Larisa Arseni, Nicolae
Buzdugan, Vlad Ciubucciu, Mircea Alexandru
Cotârţă și mulți alții. O serie de reflecții critice sunt incluse în
Biobibliografia scriitoarei „Galina Furdui în lumina baştinei”, Chișinău, 2016.
Un studiu vast despre
creația poetei, văzută în rândul optzeciștilor, numit „DOAMNA RONDELULUI
ROMÂNESC”, ne propune colega de breaslă a Galinei Furdui, jurnalista Nelly
SAMBRIȘ. Precum afirmă însăși N.Sambriș, cartea „este un microstudiu”,
și este bazată și inspirată din creaţia Galinei Furdui. „Primul capitol (trei
de toate) așa și se intitulează: „Virtuţile estetice ale poeziei cu formă
fixă”, și conţine o scurtă istorie despre evoluţia acestui gen de poezie în
literatura universală. Rondelul pereclitează cu forma lui fixă la dezvoltarea
în profunzime a unui conţinut etic, moral, filosofic și disciplinează gândurile
prin structură și expresie constantă. Cel de-al II-lea capitol, „Motivul
sacrului în poezia românească. Sentimentul religiozităţii în rondelurile
Galinei Furdui” cuprinde sinteze și modeste investigaţii literare (care au
atras spre sine, mai multe surse moderene în domeniu), cu privire la creaţia
Galinei Furdui. Al III-lea compartiment al acestei cărţi intitulat
„Transubstanţierea artistică a motivelor biblice în rondelurile Galinei
Furdui”, își propune să extragă „reminiscenţe” din ortodoxie cu elemente și
simboluri biblice ce au contribuit la formarea unui mod particular și original
de participare la actul creator”. Vorbind în acest studiu despre
rondelurile Galinei Furdui, și citând poemul Semnătura lui Pilat, N.Sambriș
constată că „.webp)
Sacrificiul este pentru autoare unul
dintre modurile de valorificare a sacrului pierdut, pe care trebuie sa-l
redobândim prin credinţă. Omenirea a ratat, prin semnătura lui Pilat, condiţia
dată de către Creatorul Divin, de a intra în spaţiul sacral, producând în mod
fatal o vină și intrând în contingentul profane”.
Din volumul III al trilogiei „Metafora
între cuvânt și dramă” (Chișinău, 2020), al criticului literar Tudor
Palladi, volum ce ilustrează creația șaptezeciștilor, am selectat doar un alineat: „Poeta care a luminat pagina albă cu inima,
Galina Furdui, autoare a mai multor volume distinse, demne de reținut... a
introdus de facto și de jure în circuitul valoric românesc o poezie „a inimii”
și a „albului”, mai bine zis, a „alb-zburătorului”, vorbind în metaforă
mercuriană și astral-estivală, loial-lilială,
„alb-rotitoare”, tradițional-modernă.”
La rându-i, scriitoarea Galina Furdui a scris prefață la primele cărți a
unui număr impunător de poeți începători, dar a avut și originale comunicări la
conferințe științifice și aniversări a colegilor scriitori, a compozitorilor cu
care a colaborat, a interpreților care i-au lansat cântecele.
Creația și activitatea poetei Galina Furdui au fost apreciate cu distincții
de stat: Medalia Meritul Civic
(2008), titlul onorific Maestru în Artă (2015), cu Premii ale IPNA
„Teleradio-Moldova”, cu Premiul „Opera Omnia” (2018) și Premiul „Doamna
cuvintelor alese” (2020) la Gala Premiilor Uniunii Internaționale a Oamenilor
de Creație, precum și multe alte
distincții obținute la importante Saloane Internaționale de Carte. Este de
remarcat că, romanțele pe versurile poetei nu doar se bucură de o mare
popularitate, dar au fost destinse cu Premii I, II și III la concursurile
„Crizantema de Aur” (Târgoviște) și „Crizantema de Argint” (Chișinău).
SCRIERI: Omul către om, Chișinău, 1987; O umbră cântând, Moscova, 1991; Crucifix, Chișinău, 1993; Ne caută o Veste, Chișinău, 1995; Plus o floare, Chișinău, 1997; Întoarcere în Marele Volum, București,
1998; Ieri plus Mâine, Chișinău,
1999; Vorbește Semnul, Chișinău,
2000; În cercuri de Apel, Chișinău,
2000; Contactul cu Lumina, Chișinău,
2001; Aud Preludiul, Timișoara, 2001;
Ce faci, Inimă, Chișinău, 2001; Monolog pentru Maica Maria, Chișinău,
2002; Spre Țărmul al șaptelea, Târgoviște,
2003; Mărgelușe calde, Chișinău,
2003; Alb zburător, Chișinău, 2004; Nihil sine Deo, Chișinău, 2005; Tangențe policrome: Eseuri, portrete, creionări, Chișinău, 2009; Amprente în timp, dialoguri, Chișinău, 2010. O
sută de rondeluri, Alba-Iulia, 2010, Mi-e dor de-o seară de romanțe, în două
volume, editate la Alba Iulia, 2011, apoi unite într-un volum, editate la
Chișinău, 2012, (cu străduința lui Tudor Colac), Chemați sunt toți, Iași; Raza
astrei călătoare / СВЕТ ДАЛЬНЕЙ ЗВЕЗДЫ, versuri pentru copii, ediţie bilingvă
româno-rusă, ed. Iulian, 2014; Chemați sunt toți, poezii, ed. Tipo Moldova,
Iaşi, 2015; Îngăduie-mi să te cunosc, iubire, romanţe, muzică Nicolae
Gribincea, ed. Cu drag,Chişinău, 2015; Răbdarea văzduhului/ La oatience de
l'air, versuri, ediţie bilingvă româno-franceză, ed.Labirint, Chişinău, 2015;
Calea spre zidire, piese muzicale pe versurile Galinei Furdui, ed.
Pontos,
Chişinău, 2015; Monolog pentru maica Maria, Poem coral-simfonic, ed. Pontos,
Chişinău, 2016; Pe cărarea inimii, poezii, ed. Pontos, Chişinău, 2016; Candela
iubirii, romanţe, ed. Pontos, Chişinău, 2016; Pe cărarea inimii, poezii, ed.
Pontos, Chișinău, 2017; Cămașa cazuală, rondeluri, ed. Pontos, Chişinău, 2017;
Inel în flăcări / Anneu en flames, versuri în limba franceză, ed. Pontos,
Chişinău, 2017; Omule, viața ta... Cântece în stil popular, ed. Pontos,
Chişinău, 2018; Şoapta vântului albastru, cântece pentru copii şi adolescenţi,
ed. Pontos, Chişinău, 2018
REFERINȚE
CRITICE: Lupan A., pref. la vol.: Furdui G., Omul către om, Chișinău, 1987; Dolgan M., O revărsare lirică a sufletului, „Nistru”, 1987, nr.12; Ciocanu I.,
Însemnele evoluției, „Moldova
literară”, 1990, 1 iul.; Palladi T., Dezlegarea
de sine..., „Luceafărul”, 1996, 20 iul.; Cimpoi M., în vol. monografic: Lumini pentru Templu, Chișinău, 2004;
Zbârciog Vl., Trecând printre cuvinte, în
vol.: Zbârciog Vl., Meridiane ale
verbului matern, Iași, 2009; Palladi T., Condiția socioumană a scrisului sau poliopia viziunilor creatoare nonunivalente,
postfață la vol.: Furdui G., Tangențe
policrome, Chișinău, 2009.
Galina Furdui e membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Muzicienilor din Moldova, membru al Uniunii Internaționale a Oamenilor de Crea
© Daniel VEREJANU, scriitor, Magistru în Relații Internaționale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu